Românul și furtul intelectual

Din când în când, mai fac și eu câte o glumă bună, printre altele mai puțin inspirate. Și atunci, desigur, este preluată rapid de multă lume pe rețelele sociale. Din păcate, nu prin share, nici măcar prin repostare cu VIA Ionuț Bunescu sau niște ghilimele, acolo, să fie. Ba unii au și adaptat gluma orașului în care locuiesc, normal, deja este un fel de glumă din popor, a tuturor.

Și ne mai mirăm de ce plagiatorii de rang înalt n-au nicio remușcare atunci când li se demonstrează că au doctorate copiate, zeci de pagini, cuvânt cu cuvânt. Încă n-am depășit nivelul în care să nu mai considerăm normal și firesc să mai aducem acasă câte ceva de la job. Culmea suntem un popor extrem de religios, dar majoritatea ignoră cu desăvârșire porunca a opta din Decalog.

Iar furtul intelectual nu e furt, domne, că nu e ceva fizic, mno?

Nu e ca și cum aș obține vreun venit de pe urma glumei de ieri, plus că mă așteptam să fie copiată, dar aveam pretenții de la anumite categorii de oameni. De exemplu, un actor/comediant și un fotograf, singurele persoane cărora le-am atras atenția că nu e frumos ceea ce fac. Rezultatele discuțiilor? De la primul am primit direct Block, dar nu înainte de a-mi comenta asta “Nu dau share decât la originalitate.”, iar de la al doilea am primit niște răspunsuri de, vorba aia, rămâi prost: fotograful a spus că el nu are nicio problemă atunci când cineva îi fură pozele și că eu vreau să îmi fac reclamă pe spatele lui, de tot inisist să menționeze autorul.

Nu, nu le dau numele sau profilurile de Facebook, nu vreau să încurajez hate-ul, dar simțeam nevoia să mă descarc. Postarea mea e aici, furăciunile (doar cele postate public) aici.

PS: Mulțumesc celor care au dat share, tag, menționat sursa (inclusiv omaga.ro / Junimea & co), chiar și celor care au încercat să-mi spargă contul de Facebook, ulterior.

LATER EDIT: Cosmin Băluță e diliu și a făcut asta :))

Acest articol are un comentariu

Lasă un răspuns