content top

Românul și claxonul

Este cunoscut faptul că românul s-a născut cu o mână pe claxon și cu cealaltă în pantaloni, dar parcă prea le place unora să exagereze. Orice Gigel care e la volan, zici că suferă de ADHD, nu cunoaște ce-i aia răbdarea și e tot timpul pe fugă, grăbit să ajungă undeva, nu contează unde, el trebuie să fie undeva. ACUM! Că tot ziceam asta acum vreo două luni: “Conform unor studii, în București sunt tot timpul mașini pe străzi pentru că nu sunt suficiente locuri de parcare, nu pentru că ar avea oamenii treabă la orice oră. (adaptare după un episod din Seinfeld)”

Mai mult >>

Țigara electronică și respectul

Nu există plăcere mai mare ca atunci când faci un lucru interzis, e adrenalina aia nebună care te împinge de la spate, plăcerea pe care o știm cu toții… și nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă, de exemplu, oamenii își ascundeau alte părți ale corpului. Oare cum ar fi fost costumele de baie, dacă o zona intimă era cotul? Cum ar fi vorbele între băieți “ai văzut ce coate are aia, mamă, mamă!” / “Nu sunt naturale, bă, și-a injectat silicon în ele”. Mă rog, ai prins ideea, ne place să avem, să ne dorim, să punem mâna pe ce nu vedem, pe ce e interzis, pe ce nu e voie.

Mai mult >>

Fosforescent sau fluorescent

Din ciclul “Să învățăm să scriem/vorbim corectIonuț Gramaticescu vrea să lămurească o încurcătură de cuvinte care îl sâcâie pe creieraș, pe stânga, după ureche. Pentru că prea multă lume folosește fosforescent în loc de fluorescent, vom defini ambii termeni și vom și exemplifica, da, copii?

Mai mult >>

Luni și marți prin București

Primele două zile ale săptămânii sunt un fel de weekend, dar pe dos. Sunt zilele alea în care toată lumea se duce la job la fix, lunea mai toți au de recuperat ceea ce lenea nu i-a lăsat să termine vineri seara. Marțea, la fel, e o zi grea, pentru că lunea e cea mai lungă zi a săptămânii, dar nu suficientă pentru a termina toată treaba.

Mai mult >>

Petelor, nu vă mai suport!

Am scris Petelor, nu Fetelor, da? Precizez asta pentru că sper ca vreuna să mă poată lămuri în marea mea problemă. Să începem: Salut, sunt Ionuț și stau de aproape cinci ani în București, tot de atâta timp îmi și spăl/calc singur rufele. Am o mare, mare bătaie de cap cu rufele deschise la culoare, în special cu cele albe – au niște pete mici și galbene!

Mai mult >>

Limbaj de București

Știu că generalizez și poate greșesc, însă doar în capitală am auzit asta; nu afirm că doar bucureștenii spun așa, ca să nu fiu înțeles greșit. Așadar, tu, cel care citești acum acest text, sunt sigur că ai comandat vreodată mâncare la birou sau acasă, ori ți-ai luat tu la birou niște păpica într-un recipient, nu? Și bucatele erau într-o chestie de plastic numită cum?

Mai mult >>

Fie ca în 2012

Am scris mai multe “fie ca-uri” pe Facebook, dar acum vreau doar să sper ca în 2012 ceea ce urăsc eu mai mult pe lumea asta, adică orgoliul prostesc, să se mai risipească.

  • După cum zicea Toma, “să nu mai dăm print screen pe blogul cuiva pentru a-i citi articolul, doar ca să nu îi facem time on site”.
  • De ce să te frece pe tine la icre faptul că unul face mulți bani din blogging, că de altul nu știi de unde face bani, că ăla n-are bani, dar uite ce bine o duce, că de ce pe ăla îl bagă în campanii și pe mine nu, de ce ăla e în top și eu nu, de ce ăla face glume bune și-l plac femeile și pe mine nu.
  • Să lase orgolioșii, invidioșii, haterii, trolerii răutatea gratuită la o parte.
  • După ce ai citit un articol care îți place, apasă recommend/like, nu te gândi “ce bine a zis, dă-l în plm… mi-ar fi plăcut să fi zis eu asta, nu-i dau niciun like, e un nimeni”.
  • Suntem prea puțini în blogosferă ca să ne certăm între noi. Știu că mai fac glume proaste, dar vă iubesc pe toți. Chiar și pe IYli.

Mai mult >>

Nu mai pooot!

Mi-a ajuns! Până astă seară am tot zis haha, hihi, no me enteresa, dar când văd că se adună tot mai multe păreri din astea, nu e chiar ok.

Studiu de caz: Bunescu futăciosul

  • Cică era odată o tipă care îmi zicea “băăăi, dar numai poze cu tipe ai pe Facebook”.
  • Apoi alta, de data aceasta o iubită, cu care am avut niște discuții (nu chiar pe cel mai calm ton posibil) că ce-i cu atâtea poze cu fete pe al meu profil de FB. Că ea nu vrea să fie “una dintre acele multe cu care mă afișez eu”.
  • Și astă seară, după ce am fost tăgguit într-o poză de la Gaia [tipa de lângă mine era venită la un pahar cu un prieten comun], îmi zice o amică pe chatul de la FB “Bunescule, Bunescule, numai cu fete ești tăgguit peste tot. Uite așa, cât mai multe pe seară. Ia, să nu mai faci poze cu mine, nu vreau să fac parte din seria în masă a fetelor tale.”

Atât a fost, până să dau pe afară și să o sun pe cea de-a treia tipă și să îi explic niște chestii.

  1. Dacă am o poza [zece] cu o fată pe Facebook asta NU înseamnă ca mi-o trag/mi-am tras-o cu ea!
  2. Viața personală [mă refer la capitoul relații] e slab afișată pe Facebook, adică am avut o prietenă câteva luni și nu am nicio poză cu ea. Cu o alta la fel, cam aceeași perioadă și am 3-4 poze. Iar cu ultima nicio poză.
  3. Dacă sunt într-o relație serioasă, voi avea “in a relationship with EA”. Am avut o singură dată pus acest status, asta după juma de an de relație, iar statusul s-a păstrat aproape un an. Au fost și excepții când era o relație de o zi, maxim câteva zile și era la mișto pentru a râde sau pentru a vedea ce reacții apar + relația gay de pe 1 aprilie.
  4. Concluzii: știu, ar trebui să mă doară exact acolo de astfel de păreri, dar prea multe cred același lucru. DECI, în pozele mele de pe FB apar prieteni, prietene, oameni din online, oameni cu care am petrecut la un eveniment, mai rar prietene/iubite sau tipe cu care mi-am tras-o.
  5. Întrebări?
Mai mult >>

RoBlogFest 2011

Aseara am ajuns la a treia [mea] ediție de RoBlogFest. La Silver Church. Era ceva coadă la intrare și nu îmi dădeam seama de ce, eh, am aflat înăuntru – unde ți se căuta numele pe lista de invitați, apoi primeai un tricou alb draguț [pe spate scrie Somn ușor, posturi plăcute, unicii să te sărute]. Am dormit bine în el și sper că am reținut bine textul de pe spate… mi-e lene să îl dau acum jos. Prezervative nu s-au mai dat ca anul trecut, deci a fost party fără baloane.

LUME

Vorba lui Alex Cîrstea, m-am simțit cam singurel. Foarte puțini cunoscuți, spre deosebire de edițiile anterioare. Mă tot uitam în jur și îmi puneam întrebări: Or fi oameni de prin agenții pe care nu îi știu, neaaah; și-or fi făcut unii cont doar pentru a veni la concertul OCS, neaaah, că nu a dansat mai nimeni; or fi prieteni de-ai bloggerilor, poate, că n-aveau nici măcar stickere cu nume… Mă lămurește cineva și pe mine? Cine erau oamenii/bloggerii majoritari de aseară?

Atmosferă

Lumea venită să socializeze și în offline, cică. Ooook. Muzică de ambient, lumea ca la începutul anul școlar, la careu. Se dau niște premii, apar cei de la OCS – cine OCSPLM a votat să cânte ei, serios? Eu am votat cu Les Elephants Bizarres, au și piese reușite, plac unui public mai larg. E un eveniment cu oameni diferiți, trebuie să faci organizarea și cântarea cu cap, astfel încât să îi împaci pe toți. Deci OCS au cântat pentru 4-5 oameni din primul rând, în rest au încercat să facă glume despre bloggeri, foarte fun, mai ales că ei cunosc bine de tot acest fenomen, li se parea că ar fi o sectă… gen bloggerii se închină la Zeul lor – WordPress. Vlad Craioveanu e un MC bun, dar nu și când nu cunoaște mai nimic despre evenimentul pe care îl va prezenta. Răzvan și Dani au prezentat Internetics, au fost mai simpatici, dar tot nepotriviți evenimentului. Anul trecut au prezentat RoBlogFest Stanca și Zainescu, oamenii buni din online, dar nu buni de MC. Cum a fost Cabral în 2009? Așa ziceam și eu ;) Acum mulți vor zice: “Ia uite-l și pe Bunescu ce zice, bagă un apropo că el ar fi un prezentator bun și restul sunt praf!” Nu că nu mi-ar plăcea să prezint un astfel de eveniment, dar eu consider că oricine ar fi prezentator sau un cuplu de prezentatori ar trebui să aibă niște glume gândite dinainte legate de bloggeri, evenimente online, hashtag-uri și altele. Să interacționeze cu bloggerii prezenți, doar are un microfon în mână, e regele scenei! Pe viitor, dacă se poate, un microfon fără probleme. Și fără fir.

Premii și poze

Mulți câștigători de care nu prea a auzit lumea. Bravo lor, de aceea e vot public, fiecare și-a făcut campanie cum a știut mai bine. Sper că nu ați uitat de laptop-ul oferit în acest sens în 2009 de către Visurât. La vot jurizat… mă abțin. Poze aici și premiile la Sorin Grumazescu , video cu toți câștigătorii pe refresh.ro de la Costin care mă uimește cât slăbește [sau o fi fost tricoul cel negru și fain].


Mai mult >>

A o face sau nu. Pe stradă

Ieri mă văitam că nu mai suport să văd tipe care se cred FEMEI şi fumează pe stradă. Azi am făcut o poză din spate unei corporatiste care se grăbea către birou, era aproape 10.00. Bineînţeles că fuma. Pe Twitter, Facebook au apărut diferite reacţii care să le scuze sau nu. Că se grăbesc, SERIOS? Codul bunelor maniere spune că nu se fumează pe stradă. Arhi şi Cismaru spun că e învechit. Meşter spune că am fiţe de japonez şi că ar trebui să mă duc puţin prin Franţa.

Deci? Îi stă bine unei FEMEI să fumeze pe stradă? Cu argumente, pls ;)

Credit foto

Mai mult >>

content top