Trei melodii care n-au nicio legătura una cu cealaltă, două noi, una mai veche, două străine, una aproape românească. Trei stiluri diferite, două dintre ele-s melodii controversate măcar puțin, iar volumul din difuzoare tre să tresară măcar la una dintre ele, după gusturi, după note muzicale, fiecare cu ce are. Enjoy, like și dă mai tare:
Ce frumoase sunt reclamele care mă umplu de emoție și ce mi plac cei mici din clipul de mai jos. Pe domnul Helmut Duckadam l-am mai întâlnit și la o partidă de poker, dar parcă mai simpatic e în reclama de la Cosmote. Enjoy:
Mi-aduc aminte cu nostalgie cum, în ciclul primar al școlii generale, aveam două mici neplăceri la orele de curs: caligrafia și desenul. Dacă hieroglifele m-au ajutat să am prima medie de 9 pe clasa a doua, desenul a fost cel care-mi desena covrigi în formă de 8 prin carnetul de note. Încă de mic am fost cel cu mintea creativă, care poate desena ușor cu ajutorul cuvintelor, dar care nu se descurca la finețuri cu pensula și acuarelele.
Dacă tot n-am fost în armată (vremurile m-au scăpat, dacă nu, oricum ar fi făcut-o miopia mea forte), am zis clar și răspicat Da, să trăiți! celei de-a treia ediții de Bloggers Lan Party. Supărat că nu vom mai juca din nou CS 1.6, mi-am luat un tanc premium și am încercat să nu fiu ciuca bătăilor. Noroc cu Murgeanu și alți câțiva novici ai World of Tanks de am reușit să nu mă fac remarcat în niciun fel, nu eram cel care murea primul, dar nici cel care distrugea inamicii prea des. Mă enerva la culme viteza mult prea mică a jocului, dar am rezistat cu tăria unei soacre (speram, totuși, să jucăm și un Counter Strike).
Un alt sfârșit de săptămână aduce cu sine un nou val de iWant-uri. Enjoy!
Dat fiind faptul că deseară mă duc la BLP3, să mă împușc cu lumea, chiar mă gândeam la trei melodii numa’ bune de făcut antrenamentul la World of Tanks sau CS 1.6. Am ales trei melodii mai noi, nu de pe vremea când jucam eu destul de mult Counter Strike, așa că nu-mi rămâne decât să-mi calibrez mouse-ul și să dau căștile mai tare. Enjoy!
Mă uitam la aventurile lui Bogdan Dăscălescu și mă gândeam că eu sunt mic copil pe lângă el, am zburat pentru prima oară la 26 de ani, mi-e frică de sporturile extreme și n-o să mă duc niciodată într-un parc de distracții, să mă dau într-un Roller coaster. Eu sunt omul care poate fi #dropped pe o plajă liniștită, cu cocktail-uri reci lângă piscină, pentru am vrut, de fiecare dată când am plecat într-un concediu, o vacanță de relaxare, în care să mă eliberez de ritmul nebun al vieții de zi cu zi.
Anul trecut, pe 1 decembrie, făceam ravagii la Counter Strike în cadrul primei ediții de Bloggers Lan Party, pe 6 aprilie lipseam, motivat, de la a doua ediție, iar sâmbăta asta, pe 20 iulie, spun prezent la cea de-a treia ediție. Toma a pus-o de o nouă bătălie cu tancuri (dar nu numai), așa că încă mă mai gândesc dacă să testez și eu World of Tanks ori să mă duc doar cu experiența jocului Super Tank din copilărie:
Salut, sunt Ionuț Bunescu și am doar cinci anișori și două zile. De București. Și tot atât timp am de când muncesc la Cosmote. În lumea asta există unele chestii care sunt eterne, însă cele mai multe nu au acest noroc, această soartă. La începutul lunii august, colaborarea mea cu Cosmote ajunge la final. A venit timpul să îmi caut o altă a doua casă și voi avea nevoie de ajutorul vostru, de data aceasta.
După cum ziceam și săptămâna trecută, nu am fost la niciun Liberty Parade. Până acum. La fel puteam spune și despre Vama Veche, unde nu-mi doream să ajung vreodată, dar am trecut puțin pe acolo și n-a mușcat – asta și pentru că am stat mai puțin de o oră. Avea să urmeze o altă premieră pentru mine, stațiunea Saturn. Aici am văzut că încă mai există tursimul balnear, majoritatea celor cazați în Hotelul Balada fiind bătrâni sau familii cu copii de până în 10 ani.