Kumfu Eurovision România 2013

Cum să fie, cu scandal, ca de obicei, așa cum îi place românului. Trist e că, deși ne-am obișnuit ca orice concurs de acest gen să se lase cu tam-tam, la Eurovision e tot timpul ceva sublim. Ducem lipsa OTV-ului, se vede. De la atacul energetic asupra Luminiței Anghel, la mentalitățile de dinainte de ‘89 ale TVR-ului care nu poate să asigure, din banii noștri, o grafică TV care să aducă măcar a anii 2000, de la erorile grave ale sistemului de votare prin SMS până la atacul orbitor al ținutelor prezentatorilor (ABBA), de la prezentatul sponsorilor ca la Balul Bobocilor până la cel mai prost umor al celor patru prezentatori – Ovi, Paula Seling, Andreea Bănică și celălalt.

Citește mai multKumfu Eurovision România 2013

A început Master Chef România, sezonul 2

Cei care mă știu, măcar așa puțin, știu că mă uit cu mare drag la talent show-urile de la Pro TV. Nu, n-am nimic cu Antena și cu emisiunile cu care încearcă să țină piept televiziunii din Pache Protopopescu. E vorba doar de calitate, de zeci de diferențe, de la sunet și editare video până la cuvinte și oameni. Mi-au fost scoase vorbe că aș lucra ca PR la Pro (hăhă), dar despre asta voi scrie într-o postare separată. Marți am fost la film, la avanpremiera Oz the Great and Powerful, așă că am ratat primul episod din sezonul al doilea de Master Chef România.

Citește mai multA început Master Chef România, sezonul 2

26 de lucruri pe care le-am învățat până la 26 de ani

1. Zâmbește! Nu, nu pentru că mâine poate fi mai rău, ci pentru că, în primul rând, îți va da ție o stare de bine, chiar contagioasă, astfel încât îi vei face și pe cei din jurul tău să zâmbească. Sunt dimineți în care merg posomorât până la tramvai, dar imediat mă opresc, tai toate gândurile gri și zâmbesc forțat, apoi  mă gândesc la ceva drăguț și merg cu zâmbetul pe buze. Brusc, îmi dispar ridurile de expresie, nu mai sunt încruntat și parcă a dispărut și începutul ăla de migrenă.

Citește mai mult26 de lucruri pe care le-am învățat până la 26 de ani

Am făcut-o şi pe asta: Harlem Shake

De când am văzut ce nebunie e pe YouTube, cu fenomenul Harlem Shake, am zis că tre să fac și eu parte dintr-o astfel de mega destrăbălare. Mă gândeam la o mulțime de oameni în Piața Constituției, dar nu ne-am strâns, așa că au făcut-o alții. Apoi zicea Mariciu să ne batem cu shaorma în față la Genin, eu m-am gândit că mai bine ar fi să dansăm cu shaormarii, ei cu halatele și săbiile, noi costumați. Era prea greu de convins oamenii de la Genin, deci n-a ieșit nici asta.

Citește mai multAm făcut-o şi pe asta: Harlem Shake

100 de flotări

A fost odată ca-n povești, când se muta în București, un Ionuț care avea 59 de kg. Asta la 1.78m, deci model, ce mai la deal, la vale. Și, ca orice provincial, s-a îngrășat la capitală chiar după primele șase luni de viețuire în jungla de asfalt. Numa’ șepte kilograme în juma’ de an. Oare cine era un mic greiere borțos? Corporatistul care stătea 8 ore la birou și apoi nu făcea niciun fel de sport (asta dacă exculdem tenisul de plapumă).

Citește mai mult100 de flotări

Cine mai scrie scrisori de dragoste?

Da, exact asta am întrebat, cine mai scrie scrisori de dragoste? Deși aș fi putut întreba mai întâi “Cine mai scrie de mână?” pentru că tot ce făceam, eu, tu, noi, voi, ei, în trecut, acum e prea old school, am uitat ce e aia cretă pe tablă, acum scriem pe whiteboard cu markere speciale, ori proiectăm slide-uri făcute-n Power Point, acum nu mai scriem notițe într-o agendă mică de buzunar, avem smartphone cu calendar sincronizat în cloud. Nici felicitări nu mai scriem pe hârtie, doar există în format electronic, nu?

Citește mai multCine mai scrie scrisori de dragoste?

Subway Surfers – Jocul jocurilor

Dacă până acum tot așteptam să apară un nou Angry Birds, ca să am ce juca pe telefon, epoca păsăricilor nervoase a cam apus, zic imediat și de ce. Cu argumente, domne! Treaba stă cam așa: atunci când mi-am resoftat telefonul, am întrebat scurt și la obiect “Ce joc să-mi instalez în telefon? Vreau unul care să nu aibă 500 de mega și să creeze dependență. Știți vorba aia “Ai grijă ce-ți dorești…”

Citește mai multSubway Surfers – Jocul jocurilor

Românul și claxonul

Este cunoscut faptul că românul s-a născut cu o mână pe claxon și cu cealaltă în pantaloni, dar parcă prea le place unora să exagereze. Orice Gigel care e la volan, zici că suferă de ADHD, nu cunoaște ce-i aia răbdarea și e tot timpul pe fugă, grăbit să ajungă undeva, nu contează unde, el trebuie să fie undeva. ACUM! Că tot ziceam asta acum vreo două luni: “Conform unor studii, în București sunt tot timpul mașini pe străzi pentru că nu sunt suficiente locuri de parcare, nu pentru că ar avea oamenii treabă la orice oră. (adaptare după un episod din Seinfeld)”

Citește mai multRomânul și claxonul