După cum ziceam, de la 1 mai m-am mutat. Tot cinci băieți suntem, dar de două zile ne-am făcut șase. Băi, e prea mult! Plus că ăsta nou e cam mic, nu prea se îngrijește, e un leneș, mănâcă doar atunci când își aduce aminte. NU știe să vorbească! Zice doar MIU! Îl dau gratis, cu tot cu o bere cado… hai, două, trei! Nici măcar nu știu cum îl cheamă, m-am gândit să îi spun Georgel sau Arlechino. Nu vrei să îl iei TU și să ai grijă de el și să îi dai și un nume? E băiat amuzant, parol! Uite-l!

       Acum, lăsând gluma la o parte, o donșoară i l-a dăruit unui coleg de apartament pe domnul de mai sus, iar noi nu putem să îl ținem în apartament și nici în stradă nu ne lasă inimile să-l aruncăm. Are vreo trei luni, zice miu-miau doar când e singur sau are nevoie de ceva și aleargă de nebun prin casă și îi derapează puntea spate într-o parte în curbe. Nu stă nimeni la casă care l-ar putea găzdui în curte? Văd că în apartamentul cuiva e cam greu să îi găsesc locul. Mulțumesc și chiar apreciez share 🙂