Slugă la doi stăpâni

Omul nu se mulțumește mai niciodată cu puțin. Ai soție, dar vrei și amantă. Ai iubită, vrei un menage a trois. Ai o mașină, vrei două. Ai o fetiță, vrei două vrei și un băiețel. Uite că până și o slugă are doi stăpâni, deși nu e are de ales. Nici eu n-am avut când nea Chini m-a invitat la Teatrul Masca, așa că am luat de mână donșoara din dotare și am fugit pe Uverturii. Cu oamenii din online, jumătățile și copiii lor mă mai văzusem, dar la teatru [spre rușinea mea] nu ajunsesem de când sunt în capitală. Plăcerea a fost maximă încă de la început când cocoțați pe cinci scăunele, eu, Diana, Valentin Bosioc + a lui 1/2 și un copilaș în mijloc am vizionat teatru scurt în lumină neagră. Foarte drăguț, la fel ca puștiul de pe scaunul central care citea pe litere SFÂRȘIT:  se feee aaa…

Piesa e superbă, se interactionează cu publicul „Barbații, sus crenguța!” se fac acrobații, se râde maxim! Aș vrea să povestesc mai multe dar siiigur stric farmecul piesei. Vă recomand din toată inima „Slugă la doi stăpâni” de la Teatrul Masca, mai ales dacă v-a plăcut SAW 1. Știu că e deplasată comparația, însă nici la aceasta piesă de teatru nu știi la ce să te aștepți, acum e tragedie, acum e comedie, acum te sperii [la propriu]! Plus că n-ai cum să nu iubești pulcineii ->

Offtopic: Nu știu cine a fost donșoara cu ochelari care a stat în dreapta mea, tare i-aș fi dat cu crenguța peste nas, comenta toate fazele și era mai mereu nemulțumită…

Citește mai multSlugă la doi stăpâni