A fost odată ca-n AppStore,
A fost ca niciodată
Din rude mari, cam hispterești
O aplicație, băi, tată!

Și era una în aifoane
Și mândră-n în lentilă
Cum e virgina-n noaptea nunții
Și Rolexu-n vitrină.

Ce viitor vom avea, oare, când toți profii au frica
Unui elev tare în gură pregătit ca să le-o dea…
Să învățăm o țară, două, rând pe rând, din Africa
Din cauza unor scandaluri precum Kony sau Boldea?

La un semn deschisă-i calea și s-apropie de cort

Niște bloggeri foarte simpli, după IP, după port.

- Tu ești Meșter?

- Da, Cismare!

Am venit să îți dau gol,

De nu, schimb a ta postare într-un nesfârșit blogroll!

Când mi-e foame tare-tare și în frigider e gol

Aș băga și eu la maț fiindcă-mi chiorăie nasol.

Și ce poate fi mai simplu dimineața când mă scol

Două ouă în tigaie, le prăjesc pe rock’n roll.

Într-o țară arhiplină de prințese de bonton
Mă autoproclam rege, așezat pe al meu tron.
Și apoi, la fel de simplu c-al prințesei silicon,
O să am în loc de sceptru, ‘n drepta mână, un iPhone.

Se pare că pe alocuri,

Domnișoarele cu tocuri

Începură mai de ieri

Să mai scape de dureri.

Oare ce o fi “de vină”,

Pantofii sunt în vitrină

C-au ieșit din naftalină

UGG-urile de felină.

Mă gândesc, oare acum

Pe Facebook, într-un album

Care-o fi ultima fiță,

Chiloțeii cu blăniță?

Nu știu dacă mă cunoști,

Dar pot fi înțepător

Ca o ridiche pe limbă

Sau ca-un șarpe pe picior.

Nu știu dacă mă cunoști,

Pot să fiu ca niște ghimpi

Înțep ca un ardei iute

Sau ca piatra la rinichi.

Nu știu dacă mă cunoști,

Dar pot fi și băiat bun

Dacă tu ești cea aleasă

Te iubesc până scot fum.