Don’t touch my card!

Am un pitic pe creier care tot tropăie să scrie pe blog și cel mai probabil aveți și voi același pitic, care ar vrea să urle nervos același lucru.

Fie că e supermarket, benzinărie, magazin din mall sau aproape orice alt comerciant, mai toți oamenii de la casa de marcat simt nevoia să-mi ia cardul din mână, pentru a-l introduce în POS, uneori chiar și să atingă ei POS-ul pentru a face plata contactless.

BĂ, îmi ridicați adrenalina, jur, iar eu nu mă enervez ușor. Unii, prin alte țări mai că se întindeau să-mi smulgă cardul din mână, deși îi întrebam dacă pot plăti contactless, ei ziceau că da, însă tot voiau să atingă ei cardul de POS. Jur că nu-i înțeleg și mă stresează maxim experiența de fiecare dată.

N-ar vrea să le dau și portofelul, poate găsesc și niște mărunt sau vreo carte de vizită de care au nevoie? E cardul meu și pe lângă partea de confidențialitate a datelor de pe card, la ce au nevoie să pună ei mâna pe card? Înțeleg unele excepții, la hoteluri sau închirierea unei mașini, unde e altfel de politică, fiind necesar un card de credit, iar comerciantul trebuie să verifice numele de pe card, dar în rest, unde fac plăți pentru cumpărături, de ce țin musai să pună mâna pe card sau să mi-l ia din mână, de ce?

Eu mi-am făcut un obicei de a ține de card și de a nu-l da deloc, ba chiar mai fac și pe impresionistul uneori, când insist să plătesc contactless cu smartphone-ul #muhahaha. Voi ce părere aveți despre asta?

Photo by rawpixel on Unsplash

Acest articol are 4 comentarii

  1. Andreea Giuroiu

    Și mie mi se pare incredibil de enervantă chestia asta. Și n-o înțeleg deloc.

  2. Dragos

    Am patit la casa la Penny sa astept la coada in spatele unui pensionar care incerca sa plateasca cu cardul. Dupa ce vezi chestii din astea realizezi de ce unii vor sa scuteasca minute de explicat facand treaba cu mana lor. Daca ati stat vreodata la rand la folosirea unui bancomat, in spatele unui conational de-al nostru, intelegeti ca tehnologia asta e prea noua pe meleagurile noastre pentru a putea fi pe deplin inteleasa.

  3. alex

    Te cred că practica sus-menționată îți provoacă un oarecare deranj/disconfort da nu pot să-ți înțeleg înverșunarea și nici n-ai explicitat/n-am înțeles sursa deranjului. Preferi să nu-ți atingă cardul pentru că [1] security & privacy issues, [2] germofobie, [3]?
    Dacă te încadrezi la [2] e un argument valid, da te rog fii explicit, să înțelegem și noi ce te supără de fapt. E un argument valid pentru germofobi, da e de văzut ce procent din populație se află în situația asta. Și atunci putem iniția o discuție.

    De exemplu io unu’ apreciez când orice terț încearcă să facă viața mai ușoară, mai ales mie.
    Sunt situații (nu foarte dese da nici foarte rare) în care terminalele nu sunt chiar la îndemână, ar trebui mutate (dus-întors) ca să aibă clientul acces la ele (problemă de UX, da nu-i vina casierei).

    Am comentat pentru că toate ofturile astea fac zgomot, suntem asaltați de informație până-n duș, orice e irelevant prin comparație cu alte probleme contemporane nu face decât să ne dilueze atenția, și așa limitată față de issue-uri nițel mai stringente.

Lasă un răspuns