Un băiat devine bărbat după ce nu mai stă cu mami și tati, deci nu e și cazul lui Mircea Badea. Băiatul va pleca din casa părintească, de obicei, după ce termină liceul; își ia catrafusele și se oprește într-un cămin sau într-o minunantă și scumpă chirie. Și deodată băiatul se tansformă în bărbat și moare de foame pentru că mâncarea de acasă e de mult terminată.
Se spune că micile bucurii sunt cele care contează, nu, nu voi spune o mică vilă, un mic iaht bla, bla, bla, ci mă declar bucuros că am găsit bomboane Bucuria la mine în cartier! Cetățeni din Militari, stăpâniți-vă Bucuria, acum găsiți minunățiile de bomboane în Piața Veteranilor, pe aceeași alee pe care se află și intrarea în Carrefour Express.
Când mi-e foame tare-tare și în frigider e gol
Aș băga și eu la maț fiindcă-mi chiorăie nasol.
Și ce poate fi mai simplu dimineața când mă scol
Două ouă în tigaie, le prăjesc pe rock’n roll.
Mi-am adus aminte de sfatul lui Vlad Stan de la Netcamp 2011 care spunea că pe net înveți cum să tai un ananas într-un minut sau cum să înoți [cursuri de pe Youtube pe care și el le-a făcut]. Nu am ananas, știu să înot puținel așea, deci nevoia mea era să scot semințele de la o rodie mult mai ușor decât o făceam eu până acum. Mi-aduc aminte că biroul meu arăta cândva ca scena unei crime. Așa că am căutat și am găsit cum să rezolv un bucată rodie în două minute și am găsit rezolvarea! Se ia fructul, se taie pe jumătate, se scot semințele într-un vas cu apă, ele se vor duce la bază, iar pulpa albă va pluti. Și gata!
Da, merg des prin cluburi, puburi, locuri unde pot socializa, dansa, bea un pahar și unde mă pot relaxa sau distra alături de cei dragi. Iar dacă am apreciat ceva din tot sufletul e că unii chiar bagă bani sau mai bine zis își dau interesul pentru a ieși un eveniment ca la carte și asta contează. De ce? Pentru că sunt o mulțime de evenimente, sunt zile în care se suprapun și patru petreceri, iar unii sunt nevoiți să aleagă.
Zilele trecute am avut onoarea (spun onoarea pentru că plăcerea e prea puțin spus) să fiu invitat la o lansare specială New Winter Collection of Flavours Food Design de la Fratelli Studios. Trei bucătari pricepuți Foo, Silvioo si Shoo de la flavours.ro alături de stimabila Emma Southwell au pregătit un show cu mâncare și efecte speciale + muzică de cameră + Claudiu Bleonț prezentator.
“I specialize in creating totally unique, tailor-made parties and design, specifically for you and your guests. Some of my most memorable events include Pierce Brosnan’s birthday party at Sting’s house, Elton John’s masked ball, the Royal Wedding of the Earl and Countess of Wessex at Windsor Castle, and film launches like Chocolat, Casper, Mission Impossible II, Apollo 13, Shakespeare in Love, My Fair Lady and Lord of the Rings.” – Emma Southwell
Și pentru că tot s-au aprins haterii zilele trecute și ziceau de “pișcotari”, trebuie să recunosc faptul că în afară de presă și oameni din show-bizz, am fost unul dintre puținii prezenți [alături de Anca Nelersa, Nicoleta Gavrilă și câțiva apropiați de-ai lor] și bine a fost. „Pișcoturile” sunt prezentate mai jos, iar dintre ele trebuie să menționez tocănița de iepure care a fost ceva de vis [.tv] 🙂
PS Am voie să spun la MINE pe blog părerea MEA despre locul cel mai cel din București? Am, deci Fratelli rullz de la oamenii care fac evenimente care se transformă în petreceri unice și până la cei care vin să facă acele seri memorabile.
De când au dispărut pepenii verzi normali, au apărut în piața pepeni mici-mici pentru murat, din aceia rotunzi care cântăresc sub un kg. Și mă tot gândeam cum or fi, că n-am mâncat niciodată, așa că am întrebat pe Twitter/Facebook care, cum sunt și majoritatea răspunsurilor mi-au confirmat: TREBUIE să gust și eu! Ba chiar o prietenă de pe FB mi-a promis unul, să văd când e gata, zicea și Olix că se bagă să testeze pepenele murat, zic eu că ar merge lângă o fasole cu ciolan.
Deci, cui (nu) îi place pepenele murat? Și cine mă mai cadorisește cu unul? Primesc și dulceață de nuci verzi, nu fac mofturi 😀
Foto: culinar.ro
Online-ul ăsta e frumos. Tare. Uneori e și delicios, mai ales când ajung să mănânc ceva pentru prima oară. Acum ceva zile bune, Doru a venit cu propunerea, deci ne-am strâns ceva oameni în incinta La Mama Lipscani pentru a ne întreba “What’s up, doc?”. Eu am ajuns cu ceva întârziere și mă gândeam că voi ciocni o bere cu lumea și plec apoi cu ultimul metrou. Nici eu nu mă mai cred când îmi spun “plec acasă cu ultimul metrou”… Iar berea, pe care voiam să o ciocnesc cu oamenii dragi, a rămas pe jumatate neatinsă pe masă pentru că au venit doi iepurași calzi și fragezi. Nu, din păcate nu iepurași Playboy, dar nici asta n-ar fi o idee rea. Băi cum a fost, cuuum a fost, iar vinul roșu la carafă era nectar după ce am golit tava unde fusese urechiatul înconjurat de niște cartofi tare buni. Merită și recomand din suflet, prețul unui iepure e de 75 de lei [cartofii incluși + vin] și trebuie comandat cu o zi înainte. Am mâncat 3-4 persoane dintr-o tavă și a fost ok, deci nu e scump. Eu m-am bucurat atât de prima oară când gustam așa ceva, cât și de faptul că am cunoscut câțiva oameni noi, oameni faini + că m-am revăzut cu Bundaru, pe care mereu o cer de nevastă. Ai citit până aici? Salivezi, nu? Și eu.
La invitația pretenei Edvigia am ajuns miercuri seară la deschiderea oficială a unei locații ce se anunța cel puțin interesantă: Coco-Bongo [str. Covaci, nr.1]. Peste o sută de invitați, doi bloggeri [eu și Arhi] și multă lume la țol festiv. Adică mai erau pe acolo Delia Matache, Cotabiță, Dan Staru Badea cu Lora, a apărut și Poponeț pe care până acum îl văzusem doar prin publicații tabloide. Amuzant el, așaaa, la 1.60 și cu un trabuc de cel puțin 20 de cm. Deci lume cu ștaif prezentă pentru o locație multi-tasking pentru că la parter e pizzerie + o bucătarie variată. La etaj am înțeles că va fi un lounge drăguț, iar la mansardă stand-up comedy + ceva piese de teatru cu Bendeac. Meniul e variat, prețurile sunt măricele, dar nu peste media centrului vechi. Din ce am gustat astă seară, zic eu că dai un ban, dar merită. Aștept să văd cum va evolua locația, e de abia la început.
Mulțam Edvigiei încă o dată pentru o seara de caterincă alături de Arhi și fratele său. Din păcate nu am putut sta prea mult la eveniment, așa că am fugit către casă când a terminat dj-ul de mixat și a luat Delia microfonul, cred că acum e party mare pe acolo. PS: Vreau poza, da Edvi?
Tadaaaam!
Da, despre shaorma este aceasta postare, despre fast-food, despre mâncare nesănătoasă, cu multe grasimi, murdară alea-alea, cunoașteți și voi. Nu, prezentele rânduri nu sunt plătite, dar nu pot să nu spun că îmi place tare-tare shaorma de la Divan, cea din centrul vechi. De fapt se numește peynirli, sper că am scris corect. E doar vreo 8 lei sau 10 lei la meniul cu ayran. Băi, dar e bună-bună, lipia e proaspăt scoasă din cuptor, cu urme de făină pe ea, cartofii sunt cubulețe și e cam cea mai bună lipie de pui pe care am mâncat-o. Unele fete m-ar putea contrazice, vorba aia, shaorma-n lipia de piele e tare bună pentru ele.
Nu pot să o uit pe o amică ce stătea la coadă la altă shaormerie și când îi vine rândul spune: una mare cu de toate… fără carne! Vegetariana lu’ tata.