Unii amici îmi mai spuneau că sunt ipohondru, uneori, însă am fost și sunt un pic mai sensibil (insert AWWW), adică sensibil din punct de vedere al sănătății, dar de fapt cred că sunt doar același perfecționist și obsedat de control, și să fie totul bine, iar asta începe cu mine, dacă eu sunt bine, restul vor fi și ele sau le voi face să fie. Când lucram în call center, făceam câte 2-3 amigdalite pe an, de la vorbit prea mult, sistem imunitar slăbit și un cocktail de situații nefavorabile gâtului meu. Mai plusăm și o rinită alergică (cine n-are, ăla e mare norocos, mai ales dacă locuiește în București) și ajungeam să vizitez medicul ORL-ist mai des decât îi vizitam pe ai mei, la Curtea de Argeș. Iar cum tot aceiași prieteni îmi spuneau că sunt zgârcit, iar eu, de fapt, sunt doar foarte calculat, am preferat să nu dau cu banul de fiecare dată, ci să am un abonament pe banii mei, dacă nu îl aveam direct de la angajator. Abonament medical, nu de telefonie mobilă, desigur. Ba chiar am avut momente în care simțeam că le fac pagubă clinicilor, la cât de des ajungeam pe la ei. Acum, după 15 ani de locuit în București, treaba stă cam așa.