Am dat, mai devreme, peste clipul de mai jos și mi-am adus aminte cu nostalgie de școala generală, de Basarab I din Curtea de Argeș, campioană județeană an de an la concursul Micii Pompieri. Eram pe clasa a 7-a, deja purtător de ochelari, nu prea le aveam cu sportul, mici excepții fiind alergatul viteză și aruncarea mingii de oină, dar cum eram dăștept, entelegent și frumox încă de pe atunci, proful de la materia dragă numită Atelier m-a ales căpitan. Ha? Stai așea că nu mă prind. Păi proful, mare fumător și mirositor de Carpați fără filtru, era antrenorul echipei de mici pompieri, echipă ce urma să reprezinte școala noastră generală și municipiul Curtea de Argeș la faza județeană a concursului de stingători de foc.

Deși, când eram mic, ardeam tot ce prindeam prin fața blocului, de la ace uscate de pin la bidoane aruncate (eram eco), am îmbrățișat mândru postul de căpitan și am dus echipa la Pitești unde ne-am luptat cu extinctoare, găleți și furtunuri, ziduri și obstacole. Dacă pare greu de imaginat o gașcă de copii de 13 ani alergând de colo-colo în lupta cu focul, mai jos e un clip care prezintă ceva mai bine ce făceam, la naiba, sunt Olimpiadele Pompierilor, deci ceva mult mai bine 🙂