DA… stiu, scriu rar. Asta pt ca doar in weekend am PC la dispozitie.  De pe telefon nu mai pot sa poestez, imi da o eroare.

Am fost aseara [vineri] la The Gate. Era prima data. Ajung, intru, 10 lei intrarea desi era trupa invitata. Mergem la masa, lume ok daca ii exclud pe copiii imbracati ca cersetorii de langa noi. E MOlt de explicat despre cum aratau… Il tin minte pe Harry Poker ala cu esarfa aia visinie la gat si cu adidasii lui lati cat o tastatura. Camasa mea se rusina si se adancea mai mult in pantaloni. Pana mea, imi vad de TVR-ul meu [ foarte bun, avea un gust fin de vanilie, nu stiu de la ce :)) ].

Eu mi-am comandat de la bar pt ca nu astept sa vina o picolita etc… Ma duc la bar, platesc, servesc. La noi la masa era un domn din Italia. Nu vorbea romana. O cheama pe cea mai apropiata picolita si ii spune ceva la ureche. Ea nu intelege si se apropie cu urechea mai mult. Domnul ii repeta. Faza cu apropiatul urechii se repeta si ea. I-a spus deja de 3 ori si ea nu a inteles. Picolita ma roaga pe mine sa ii traduc ce zice. Ma gandeam ca imi zice in italiana ca ma uitam ca Bush la o carte de Kafka. Intind si eu pavilionul organului auditiv drept si ascult. Imi spune in engleza ca a varsat niste whisky si vrea sa fie curatata masa. Ii spun picolitei incercand sa nu rad. Daca apucam sa zambesc … cadeam pe sub mese in hohote. CUM FRATEEEEEEEEEEEEE???  Nici engleza mea nu exceleaza, dar macar atat sa fii inteles „clean the table” atat. Oare se cer macar 8 clase cand se angajeaza asemenea specimene?

Pai pe scurt ultimele aventuri din capitala: Am fost sa ma impusc cu bloggerii la Laser Tag, ma duc si luni de la aceeasi ora 19.30. Sper ca de data asta sa nu mai vin julit in cot 😀 Se pare ca Laser Tag-ul a devenit vanatoare de blonde, cel putin asa zice lumea prin blogosfera 😛 Miruna, pazeaaa! 

Am fost la prima Semifinala Eurovision 2009 in platou. Am fost aplaudac :)) De dansat nu dansam ca nu bausem nimic [ daca nu imi place muzica tre sa ma „incalzesc” putin, de obicei ]. Nu m-am vazut la TV pt ca eram cocotat pe sus pe undeva. Am cunoscut doua tipe, una din Slatina, iar cealalta din Ploiesti, alaturi de care a trecut timpul mai usor: caterinca va’sa’zica 🙂

Modest prin TVR-ul asta care mananca banii din abonamente si reclame. Prezentatorii ok… se putea si mai bine.  Norocul lor cu glumele scrise pe foiile din clipboard… si cu Orlando care avea rol gen Crudu la Razvan si Dani. La a doua Semifinala m-am uitat 5 minute la TV unde l-am vazut pe Razvan Popescu nebarbierit… fetele au schimbat imediat canalul :))

La serviciu a fost ok saptamana asta, am luat si eu un bonus mic… acum astept sa vad care va fi targetul de la noul departament. Fuse si ziua superviserei, La Multi Ani Irina. Au… ce m-a plouat cand am fost sa ii cumpar un buchet de flori. DAAAR Ma uitam in jurul meu si de la Pipera, de la Metrou, de unde am luat buchetul [ foarte frumos, pt ca i-am zis eu cum sa il faca :)) ] toaaateeee fetele, femeile, babele se uitau foarte frumos la mine, vazandu-ma cu buchetul acela in mana pe ploaia aia, acoperit de o folie transparenta. Eram si incognito… aveam gluga pe cap, si cu toate astea, toate persoanele de sex feminin intalnite, ma priveau cu zambetul pe buze sau ma analizau 🙂

A… buchetul era cu un trandafir rosu in mijloc, iar in jur lalele galbene si rosii + elemente decorative.

PS: Eram prin septembrie, tot la metrou, aveam o punga de cadou in mana si un trandafir rosu, eram la camasa, frezat ” ca la Milano” vorba unui tovaras :)), si ma uitam cum toaaaate fetele ma filau cu coada ochiului, chiar daca erau cu iubitul/prietenul/amantul de mana 🙂

CONCLUZIE: Cu o floare nu se face primavara, dar se atrag priviri 🙂

Asta cu „super” a intrat în limbajul mamei mele care e de nota … scad 2 ani din vârsta ei şi apoi împart la 5 🙂

Mama e cea care îmi găteşte duminică dimineaţa, când eu ajung acasă după sâmbătă seara. Orice oră ar fi, mama face acolo un grătărel ceva şi stă cu mine la masă şi mai „bârfim” una alta, doar mă vede la o lună şi ceva, doar o zi, două.

Am ţinut să postez această însemnare pentru că îmi aduc aminte sau văd [baieţi în general] care se poartă cu ale lor mame cum nu îmi permit să mă port eu cu o femeie bătrâna [şi beată] care îmi cerşeşte insistent.

Într-un limbaj mai academic: „Bă idioţilor, o mamă aveţi, care v-a facut. Ea nu prea are cum să fie rea, deci iubiţi-o cât mai sunteţi lângă ea!”

Uneori ziceam că am câteva slăbiciuni [ nu mai spun câte pentru că mereu mă întreabă câte cineva şi de restul 😀 ]

Spun una acum: Am o maaare slăbiciune… brunetele. Daaaaar, nu am refuzat niciodată o blondă.