Pe bune, de ce stai în casă? Dacă ne luăm după celebra scandare, înseamnă că nu-ți pasă. Serios, chiar ți se rupe de ceea ce se întâmplă acum în țară? De cele care s-au petrecut în ultimii 27 de ani, de am rămas nici 18 milioane, de părinții, rudele, prietenii care au plecat la muncă, în afară, că nu mai puteau suporta să moară de neputință-n țară?
Nu știu dacă ați văzut materialul video de la Digi24 sau share-urile pe Facebook, dar povestea doamnei Lucreția este prea emoționantă pentru a nu ajunge la cât mai mulți oameni, prin urmare i-am cerut acordul Ruxandrei Pătrașcu de a publica textul ei și aici, pe blog:
Deși a nins, miercuri, 8 februarie, a fost a noua zi consecutivă de proteste în Piața Victoriei, în fața Monumentului Corupției. Iohannis s-a prezentat în fața protestatarilor de la Cotroceni, pentru dialog, dar n-a avut cu cine. Între timp, Dragnea, Iordache, Grindeanu și Tăriceanu încă sunt așteptați în fața miilor de oameni care protestează în fața Guvernului.
foto Dan Mihai Balanescu
Cum le putem explica faptul că firmele mari – corporațiile – sunt fabricile de pe vremuri? Că fabrici nu mai există, că le-au vândut/închis fix cei pe care îi sprijină ei, în frig?
PS: Întrebați-vă bătrânii „Ce e aia o corporație?” – veți avea surprize. 
Sunt mândru, bă, al dracului de mândru, de cei 600.000 de oameni ieșiți în stradă, duminică 5 februarie 2017. La suma rotundă adunăm și pe cei 64, că suntem #colectiv. Să nu-l uităm și pe Bogdan Gigină, care sigur ar fi fost în stradă și el, nu protestând, ci s-ar fi ocupat de o intersecție ce duce spre Piața Victoriei.
Noaptea, ca hoții! – Ieșiți în stradă! Acum ori niciodată!
Pe scurt, că videoclipul de mai jos vă va lămuri mai bine ce s-a întâmplat aseară (dacă e cazul). Eu tocmai plecasem de la fotbal, unde alergasem pe un frig incredibil (să nu vă duceți niciodată, iarna, la terenurile din Agronomie) și am plecat, câțiva băieți, să mâncăm o shaorma. Stăteam la coadă și mă uitam la Digi24, live, pe telefon. Ministrul Justiției, Florin Iordache a anunțat că ordonanțele care privesc amnistia și grațierea au fost adoptate. Îmi tremura shaorma-n mână și de abia am reușit să mănânc, cu noduri, dar știam că tre să fiu „mâncat și băut” pentru a rezista la ceea ce avea să urmeze.
Sunt mândru de cei 30.000 de oameni alături de care am fost alături în această seară. Cel mai mândru! Dacă miercuri am fost 3.000, credeam că duminică ne vom strânge 5.000, cel mult 10.000. Se pare că m-am înșelat și tare mă bucur pentru asta. Am fost oameni, tineri, căței, și n-am primit nici 100, nici 50 și nici 30 de lei (după cum ziceaa RomâniaTV), ba chiar am împărțit un ceai cald între noi și am participat la cel mai pașnic protest. Totul ar fi fost minunat, dacă nu se apucau dăștepții de manipulat (din nou – vezi primul articol aici):
Peste 8.000 de oameni au ieșit în stradă, la Oradea, pe ploaie, pentru a cere un referendum astfel încât căsătoria să fie posibilă doar între o femeie şi un bărbat. Dar când mor oameni, când sunt furați zi de zi, când le este răpită sănătatea, atunci pe toți îi doare în c…ot.
Reporter: „Ce predati?”
Profesor: „Engleza!”
Reporter: „For how long have you been teaching english? (n. r. De cat timp predati engleza?)”
Profesor: „Yes, yes.”
Reporter: „For how long have you been teaching english?”
Profesor: „Aaa, lasati ca mi-e rau.”
Reporter: „Can you understand what I’m saying? (n. r. Intelegeti ce spun?)”
Profesor: „Lasati.”
De la min. 1:47.
