7 Flares 7 Flares ×

Nu sunt fumător, cel puțin nu vreau să fiu, dar cei cu care stau în casă fumează după fiecare masă, cei de la muncă se duc la locul special amenajat, fumatul ăsta te exclude cumva, eu cred că a fost prima rețea socială inventată, nu-ți trebuia cont, ci doar o țigară aprinsă, împrumutată, cumpărată, nu mai contează, tutun aprins trebuia să ai.

Prima dată am fumat în liceu, era clasa a noua, stăteam în ultima bancă de la geam. Sala nu era tip amfiteatru, deci parchetul perfect drept făcea ca banca a șasea de lângă geamul deschis larg să nu prea poată fi observată de prof. Era vară, ora plictisitoare, toți simțeau nevoia de “o țigare”. Mai puțin eu, că eram nefumător, daaaar mintea mea șugubeață cere o țigară de la colegul din față. Și apoi și un foc. O aprind sub bancă și scot primul fum tușind în bancă, aproape făcusem un ghiozdan de fum în loc de cerculețe. Nu mă las, trag mai atent din Kent-ul primit și cu un ochi verific privirea profului și cu celălalt scot fumul spre geamul deschis de lângă mine. Nu-mi plăcea nimic din ce însemna fumatul, doar mă gâdila orgoliul pentru că ceilalți colegi mă înjurau și aruncau cu hârtii în mine de invidie. Și cum eu sunt un suflet altruist, m-am gândit și la coelgii din ultimele bănci de pe celelalte două rânduri paralele, așa că am luat din bancă punga în care fusese sendvișul de la chioșc și le-am înmânat-o și le-am zis să-și aprindă o țigară pe care o vor face poștă, urmând ca fumul să-l sufle în pungă. Ideea mea genială a fost repede pusă în aplicare, dar imediat a apărut o problemă, punga, fiind mică, se umplea repede cu fum. Eu mă mușcam de degete ca să nu râd de figurile de aurolaci care suflă în pungă. M-am liniștit și am găsit și soluția salvatore, colegii dădeau punga din mână în mână (nu, nu până-n fund la taxatoare) până ajungea la mine, iar eu o scuturam pe geam asemeni unei gospodine care scutura un prosop de bucătărie pe geam.

De atunci n-am mai fumat decât țigări de foi la ocazii speciale, asta până când am venit la București și am descoperit Black Djarum. Am avut o perioadă în care îmi luam destul de des (pentru mine) adică un pachet pe lună. Am zis pas, doar că acum mai trag una, două, trei când ies seara în oraș la un pahar. De obicei fac asta pentru că mă plictisesc. Dar trebuie să revin la fumatul doar la ocazii speciale. Un pachet de Black Djarum la juma de an, n-ar fi bai.

M-am apucat de postarea asta cu gândul de a scrie ce ar putea face câțiva bloggeri cu banii echivalenți unui pachet de țigarăi. Să zic 12 lei fix.

Vasile Manu – o șaorma cu de toate, evident

Serban Păun – ar cumpăra un banner la el pe blog/o lună

Andu – ar bea pentru asta un mojito mic

Visurât – o spiță la motor

Pandutzu – o pălărie nouă de la un magazin cu orice articol la 11,99 lei

Auraș – un bilet la Liceenii in 53 de ore si ceva – nu, nu s-ar duce la film, doar i-ar da foc biletului și i-ar trimite doamnei Cordelia Palos filmarea pe mail

Anne-Marie – ar face o campanie pe Blogal Initiative cu un singur premiu, o șaorma, brief – cea mai reușită deghizare în Vasile Manu – videoblogging

Zoso – ar plăti o zi de hosting

Groparu –  ar cumpăra trei scutece pentru Gropărel

Titus – ar investi toți cei 12 lei in 0.0001kg de aur

Răzvan Baciu – ar cumpăra o ramă pentru a sa fotografie de la Portret de bărbat

Piticu – Ar cumpăra bomboane. Și de restu’ poze fără număr

Andrei Cismaru – și-ar cumpăra tot un pachet de țigări

Chinezu – ar cumpăra trei beri și le-ar da premiu pe blogdefoioioibere.ro

Mariciu – l-ar mitui pe Chinezu ca să-i câștige berile

Sabina Cornovac – i-ar râde în nas lui Mariciu în timp ce bea berile câștigate pe blog la Chinezu

Bobby Voicu – ar demara proiectul #dinFarfuria

Toma Nicolau – ar pune la pariuri

Acum o întrebare, eu ce aș face cu 12 lei?


Dă un like și-un share, mon cher!

2 Responses to “Un pachet de țigări VS ?”

  1. Bunescule daca-mi mai ceri vreo tigara, iti dau peste manuta :))

    0

    0

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *