Mai avem mult până departe

Acum o săptămână am fost în Belgia, cu ocazia Tomorrowland, așa că am avut ceva timp de petrecut prin Brussels Airport, mai ales la întoarcere, când am observat două chestii care m-au uimit și pe care cu greu le-ai putea vedea în România, pe vreun aeroport.

Primul lucru care m-a fascinat a fost corectitudinea tuturor pasagerilor care se opreau în dreptul unui raft cu apă la 1 euro (era de izvor, nu minerală necarbogazoasă, ca cea de la tonomat, unde era 2,5 euro). Sistemul de plată era pe bază de bun simț, adică nu era niciun aparat care să contorizeze monedele, ci pur și simpul era un raft de lemn cu apa la discreție și cu o pușculiță încorporată, unde trebuia să pui 1 euro, apoi să iei apa și să mergi mai departe.

Iar al doilea lucru care m-a uimit a fost acestă această foaie de hârtie aflată la ieșirea dintr-o toaletă de lângă porțile de îmbarcare.

PS: Tare mi-ar plăcea să nu mă mai mire astfel de lucruri și să le consider normale, oriunde în țărișoara noastră.

Acest articol are un comentariu

Lasă un răspuns