Ai parcat ca un bou, varianta Moldova
Știți campania aia cu Ai parcat ca un bou, nu? Eh, în Republica Moldova a fost implementată ceva mai agresiv:
De ce majoritatea doctorilor acceptă un salariu de doar 902 lei
Despre furt, Gică Popescu și o lecție de viață
Am tot văzut tabere pro și contra grațierii lui Gigă Popescu și mi-am adus aminte de o pățanie din copilărie. Provin dintr-o familie simplă, cu ambii părinți muncitori la o fabrică ce-avea să fie închisă prin privatizare, ca mai toate fabricile din România, de altfel. Nu mi-a lipsit nimic, niciodată, am avut tot timpul cele necesare și nimic mai mult. Am început să muncesc de la nici 16 ani și să fiu corect, așa m-au învățat ai mei, să nu fur, să nu-mi doresc bunul altuia, să respect cele 10 porunci și altele pe care, probabil, orice părinte a încercat să i le insufle propriilor copii.
14 sfaturi pentru un 2014 mai bun
Uite cum se face că postez articolul acesta tocmai pe 14 ianuarie. Nu a fost premeditat, ci eu am fost cam ocupat, că ideea o aveam încă de anul trecut. Mi-am tot notat prin telefon idei pentru cele 14 sfaturi și sincer vă spun că nu-s nici măcar 10, momentan. Dar le dau eu de cap:
Oamenii care fac bine
Sunt din ce în ce mai rari, nu? Trecând peste pesimismul generalist, am o mică povestioară care m-a făcut să-mi recapăt încrederea în oameni, vorba aia 2.0: faith in humanity restored. Am o geacă sport pe care o ador. E atât e călduroasă, atât de moale, atât de ușoară, că aș purta-o și în casă. În apartament nu o port, că de, abia s-a afișat întreținerea cu prima lună de căldură – oare cine are cel mai mult din totul blocul, adica vreo 480 de lei doar la căldură (4 camere)? Aha.
First World Problems Anthem
Una scurtă despre efectul Placebo
Port ochelari de la opt ani, de când nu mai vedeam prea bine scrisul de la televizor și nici pe cel de la tablă, la școală. Sunt miop de vreo 19 ani, așa că trebuie (am învățat) să am grijă de ochelarii mei. Port mereu cu mine o lavetă din microfibră și un spray pentru ochelari și mi-am făcut un obicei să șterg lentilele în fiecare dimineață, la birou, fix înainte de a mă apuca de treabă.
Rușinea de a munci
M-am apucat să scriu acest articol în gând, acum două zile, după ce Andrei Cismaru și Ovi Sîrb i-au taxat exprimarea deloc inspirată a lui Auraș. Deschideți mai întâi cele trei link-uri, citiți și apoi reveniți la continuarea mea.
Alertă de cutremur gratis de la Guvern
Ha, am trăit să o aud și pe asta. Cică Guvernul vrea să ofere, în mod gratuit, o aplicație informatică pentru trimiterea în timp real, către toți cetățenii, a mesajelor de avertizare privind cutremurele, informații care erau destinate până acum doar autorităților.
Atunci când facem să fie bine, ca să nu fie rău (video)
În ziua de azi, când ne mirăm că cineva ne face un bine fără a avea vreun interes, în ziua de azi când e ciudat că normalul ni se pare nemaipomenit, în ziua de azi vezi mai rar așa ceva. Clipul de mai jos mi-a făcut TOATĂ pielea de găină. Cred că și toate pieile de la toate găinile pe care le-am mâncat vreodată. În comentarii oamenii se întreabă de ce presa nu publică/promovează astfel de fapte, tot în comentarii alți oameni răspund că “presa e controlată de corporații și ale lor interese, ele îți vor banii și energia, nu să te facă pe tine să speri la o lume mai bună” – a se citi comentariile de sus.