O bere la pahar, băiatu’ ?

Se făcea că era o seară frumoasă de septembrie. Nici prea frig, nici prea cald, numa’ bine să bei o bere. Asta dacă era domnişoară, că dacă erai cu mine, cu Manafu [multumesc pentru invitaţie], Andrei Cismaru, Auras Mihai, Sorin Rusi, Piticu, Arhi, Chinezu, Copolovici, eCostin şi alţii… era numa’ bine să le golim frigiderele celor de la  Stella Artois World Draught Masters Romania.

S-au întrecut băieţii la turnat bere în pahare şi a câştigat o femeie! Ne-am întrecut şi noi bloggerii şi jurnaliştii. Am baut ŞI unul dintre cele două pahare turnate de mine şi… chiar sunt BUN escu!

 Video – Arhi si Chinezu proba de ridicat pahare
 Poze aici si aici

Citește mai multO bere la pahar, băiatu’ ?

Bang, bang, I shot you down! Acum ia si niste trandafiri.

        Marti, 21 septembrie, maaaaare coooooncert maaaare. Guns N’Roses pentru prima data in Romania. Si ne-am strans repede o gasca de vreo 20 de twitteristi care au platit muuulti bani pe bilete [multumim Vodafone si blogurilor de la care am castigat invitatiile].
       Prima dilema a fost la cat sa mergem la Romexpo? Pe invitatie scria Ora de acces 17:00. Auzisem prin targ faptul ca la 19:00 canta trupa inimaginabila de fuckin, fuckin, fuck fuckffuuuck  Danko Jones. Eh, sunt sigur ca le-au placut prea mult micii nostri si au zis: „Ba, intram pe la 21:00, ce fuuuck?!” Au aparut pe scena, insa durerea noastra de picioare a fost inlocuita de sunetul minunat care ne dadea la glezne. Pentru un mega eveniment… sunetul a fost FOARTE prost. La fel si warm-up-ul facut de trupa canadiana care reusea sa primeasca aplauze doar cand zicea Fuck, fuckin, oral sex etc… si cand aminteau de GNR.

     Au fost si vreo cateva zeci de minte bune de liniste cand faceam glume cu prietenii si cand ma puteam gandi la cum eram eu mic si ma scotea mama la cumparaturi, desi afara era november rain, vedeam o masinuta frumoasa, la fel de frumos plecam plangand de langa raft pe acordurile mamei de don’t cry sweet child of mine. Cand m-am trezit din nostalgia infantila, spunea cineva ca ar fi trebuit sa aruncam cu oua si cu rosii pe scena, ca sunt unii care au venit de la 17:00 si e 22:00 si nu se intampla nimic. Ma, oua aveam cu totii, ca eram ceva baieti, insa doar o tipa avea chilotii rosii.

     Ole, pe la 22:20 a aparut Axel cu gasca si au inceput timiiid, insa pe parcurs au reusit sa faca miile de oameni sa cante alaturi de ei incredibil de frumos. Am asteptat cu sufletul la gura Don’t cry… si a fost singura piesa pe care am amortit de emotie si mi s-a facut pielea de gaina. Mi-a placut mult si This I love. Foarte, foarte mult!

    Concluzie: Axel si cu trupa- Geniali! Are o varsta nenea Rose, insa nota 10. Mi-au placut foarte mult concertul, atmosfera, oamenii cu care am fost. Toate astea m-au facut sa uit de inghesuiala maxima si de asteptarea enorma. Si la sfarsit Axel a luat o chitara si s-a aruncat pe ea in Dambovita. Guten tag!

Don’t cry –  live de pe mobil. Scuze pt calitatea video.

Au mai scris: Minxieee – Elena Ciric, Auras, Florin Grozea, Piticu, Alex Cirstea.

Citește mai multBang, bang, I shot you down! Acum ia si niste trandafiri.

Tu ce faceai acum fix 17 ani?

    15 Septembrie, tie ce iti spune data asta? Eu ma gandesc cu inima alergand catre marul lui Adam ca acum fix 17 ani [ce batran par :))] ma duceam la scoala. Impropriu spus „ma duceam” pentru ca de fapt ma ducea mama de mana. Eu ma duceam doar cu cheia la gat, cu uniforma cea neagra, camasa cu patratele alb-albastre si micutul meu ghiozdanel. Micut pe naiba… era cat un geamantan, ziceai ca ma duc in tabara la mare, nu ca incepeam clasa intai, parca eram Cleopatra Stratan in clipul melodiei Ghita.
    Pe vremea aceea, dragii mosului, nu aveam ochelari de vedere, insa paream la fel de inteligent. Eh, de fapt si eram, lucru ce m-a adus in prima banca. Not funny. Am fentat-o pe doamna invatatoare Gavaneci, care acum e pe meleaguri linistite si cu iarba verde… si am fugit din nou un ultima banca. Teapa, am revenit in prima banca de la mijloc dupa ce ai mei ochisori mi-au dat la retina si am devenit miop.
    Aveam si placeri de mic scolarel, hainele noi de Paste, de Craciun, adidasi noi [mai rar, ca si atunci era criza], penarul cel tare al surorii mele [ e cu 10 ani mai mare] si pachetelul pe care il devoram, nu conta al cui era. Mai faceam si schimb de mancare, ca in reclama la Hochland, insa baiatul iesea in avantaj mereu. Bineinteles ca faceam acest lucru doar cu fetele.
 
      Tu ce placeri de scolar aveai in clasa intai?
Citește mai multTu ce faceai acum fix 17 ani?

DŢŢ

    Am vrut să scriu acum ceva timp despre această întâmplare, însă, după cum spune şi titlul blogului, logoreea m-a făcut pâna acum doar să o povestesc unor persoane cu mare plăcere. Acum să o şi scriu zic:
 
    Se facea că era o seară călduroasă de septembrie, prin 2008. Eram de doar două luni mutat la capitală. Două telefoane, trei mesaje şi hop-ţop în maşini către restaurantul Azzuro din Drumul Taberei. Temperatura din case era mult mai mare ca cea de afară şi cerea nişte beri. Ne-am aşezat ca oamenii la masă şi comandăm. O bere colo, un suc dincolo, o pizza la el, papanşi la ea, o pizza şi o bere la mine şamd. Comanda: în 30 de minute. Ooook. Ne apucam de vorbit, de povestit, de râs ca tot omul. Începe să vină comanda. Bineînţeles că nu toată odată, pe rând, printre zgomote de pahare şi sticle ciocnite… chiar s-a auzit şi o farfurie făcându-se ţăndări. La un moment dat, să-i spunem X, vine ospătarul cu tot ce mai era de adus mai puţin a mea pizza.
 
    Eu, tuşind: Auzi, nu te supăra, pizza meeaaaa ??
    Εl: Ai auzit când s-a spart ceva mai devreme?
    Eu: Hmmm, da…
    El: Aia era pizza ta!
    Ei [cei de la masa] : :)))))
 
Oooook, după vreun sfert de oră, a venit pizza, am halit-o de 10 ori mai repede faţă de timpul pe care l-a petrecut de la bucătarie până la mine pe masă. Cu mâna ridicată, la un pocnit din deşte, apare ospătarul:
 
    Mai doriţi cevaaaaa?
    Noi (în cor): Notaaaa 🙂
 
Apare cu nota, mi-o înmânează, mă uit: Total – 223,45 RON + 28,95 RON DŢŢ.  Strângem banii, vreo 290 de lei. Vine sa ia nota.
 
    El: Gata?
    Eu (cu banii în notă şi cu nota în mână): Da, însă avem o nelămurire, ce înseamnă DŢŢ ???
    El ( luându-mi repede nota din mână): Dacă Ţine… ŢINE!
    Noi (râzând, că altceva ce să mai facem): Şi a ţinut! :)))
Citește mai multDŢŢ

OTV – Viewer discretion is advised

Ep.1. Infractorul no.1 al României se află în aceste momente după graniţe, pardon după gratii. Dan Diaconescu, cunoscut la colţul blocului de garsoniere sub numele de Sticks, este încătuşat cu doi covrigi vanilaţi vechi !
 
Ep.2 Prietenul cel mai bun al micuţului DD, Tolea, comite o infracţiune minoră – îi rupe capul unui reporter OTV. În urma incidentului, Tolea intră şi el după gratii, nu înainte de a-şi tatua planul închisorii pe degetul mic de la picior.
 
Ep.3 Lazarus apare LIVE, în direct, în HD, în 3D cu o asistentă brunetă. Ce Bianca a lu’ Bote, ce fosta nevastă a lui Liviu Vârciu, ce Daniela Crudu… era chiar ea, Elodiaaa .a.a.a.a.a.a. Ei ANALizează în detaliu cum RECTe a intrat la bulău Dan Fecalescu.
 
Ep.4 Adrian Minune şi Florin Salam îi compun o baladă infimului mogul aflat în arest:
            
            Eu sunt Dan, sunt barosan
            Cântăresc ud cât un ban   
            Când afară este cald
            Eu’s la răcoare şi mă ard.
 
To be continued…
   
      
Citește mai multOTV – Viewer discretion is advised

Micutele bucurii

Da, ştiu, n-am mai scris de mult pe blog bla-bla-bla. Am mai spus motivele. Acum voi povesti despre micile bucurii ce îmi trag de colţurile buzelor în sus. Eram la bucătărie şi mâncam acum vreo oră. Înfulecam singur. Cartofi prăjiţi şi şniţele crocante cu mujdei. Şi beam o bere foarte rece de la congelator. Redd’s. Sunt un mare fan al usturoiului. În fine, un sentiment ciudat de frumos m-a invadat când beam ultima gură de bere. Gâl-gâl şi zâmbeam :). Uneori nu ai nevoie de cadouri, lucruri materiale pentru a te simţi împlinit. Bucuria vine din lucrurile mărunte, iar când mă gândesc la mine, la tine, la noi cum ne văităm uneori că nu ne ajung banii, că nu obţinem aia sau pe „ailaltă” că viaţa nu e corectă [aşa e] că şi că etc… Trebuie să fim fericiţi cum ce deţinem, mult, puţin, contează să apreciem ceea ce avem, nu ce ne-am dori.
Mirosind a usturoi, vă salut şi vă pup. Nu vrei să te pup? Ok, înseamnă că nu eşti fericit cu viaţa pe care o ai. Gândeşte-te că trăieşti mai bine ca peste jumătate din populaţia întregii lumi doar pentru că poţi citi aceste rânduri.

Citește mai multMicutele bucurii

Păgubitul Hoţ

Prolog: X si Y sunt frati. Amandoi au cate un BMW seria 3 2005. Mai e si Z un prieten tot din Curtea de Arges care are acelasi model de BMW. Toti stau in Miltari, Z la un bloc de fratii X si Y. Acum vreo saptamana lui Y si lui Z li s-au furat oglinzile. Lui X NU pentru ca are inscriptionat cu laser numarul pe ele. Insa…

 

Xulescu imi zici mai devreme:

– Ba sa vezi faza ieri. Azi la 4 dimineata suna la usa, deschid: 2 indivizi se desfac la geaca imi arata legitmatia –Politia .

Polita – Domnu Xulescu?

Xulescu – Da!?

Politia – Posesor al autoturismului AG ** ### ?

Xulescu – In mom ala am zis sa imi bag p**a ori e lovita ori mi-au furat-o.

Politia – Avem o veste buna, v-au furat oglinzile.

Xulescu – Pai si vestea buna?

Politia – I-am prins pe hoti, daca e sa veniti la sectie sa va recuperati oglinzile si sa dati declaratii.

Xulescu – M-am dus am dat declaratii pana la 6 jumate dimineata si am lasat masina acolo pt amprente. Hotii sunt 2 de la cateva blocuri care au ramas si ei fara oglinzi la masina … Si au zis ca iau de la alta numai ca de la condens  nu au vazut ca sunt inscriptionate… Asa m-au gasit si politistii pe mine … Cam asta in mare.

 

Concluzie: Niste studenti la ASE, anul I, din Alexandria ce locuiesc in zona [care au fost furati si ei la randul lor cu o saptamana in urma] s-au gandit sa faca rost de alte oglinzi de la un BMW asemanator din zona. S-au ales cu dosar penal in schimb.

Citește mai multPăgubitul Hoţ

Petrecem si noi mai cu talent?

    Am fost la RoBlogFest. Vazut, placut [mint], plecat. Am citit atatea pareri, am vazut atatea poze, am aflat de bautura scuipata ori aruncata in fetele altor bloggeri. @Anna_Lwo afirma [si bine o facea]  ca ar trebui sa facem un RoTweetFest si sa le aratam noi [Twitteristii] cum ne distram. Ne-am strans aproape saptamana de saptamana intr-un club, pub vreo 20, uneori chiar spre 40-50 de oameni. Am petrecut cot la cot, sau aripa la aripa. Am ras, am dansat, ne-am pupat, ne-am calcat pe picioare  [NU in picioare]. Stau si ma intreb de ce a ajuns atmosfera din blogosfera ca cea de pe stadioanele din Romanica? Sa ne asteptam in curand si la batai intre fanii unor bloggeri?
    Pentru cei care nu au fost niciodata vinerea cu noi la o bauta sau o vorba buna, cautati-ne vinerea intr-un club, si unde vedeti pahare si telefoane in mainile unor oameni, sa stiti ca aia suntem noi si ne simtem bine!
Citește mai multPetrecem si noi mai cu talent?