Spune-mi că ți-e dor de o vacanță, fără să-mi spui că ți-e dor de o vacanță

Și-a venit marea relaxare, dar eu tot n-am ajuns la mare. Sau la ocean, să fie și mai bine. Mă uit în urmă… și de la vacanța inspirată din ianuarie 2020, nu prea am mai fost plecat pe nicăieri, cu excepția câtorva deplasări pe la părinți, pahare la vreo terasă cu doar câțiva prieteni plus excepția, scurta vizită în deltă, din august 2020. Revenind la titlu, în weekend am fost plecat într-o excursie de o zi, alături de câțiva prieteni, să ne deconectăm de la work from home și toate cele, iar ce fentă mi-a făcut al meu creieraș… aflați în rândurile următoare.


Diana, soția mea, a petrecut multe veri pe la Târgu-Jiu și prin zonă, și mi-a tot promis că vom merge cândva să stam mai mult pe acolo, dar a venit pandemia și ne-a stricat și planul acesta. Între timp, în weekend, s-a ivit o ocazie să fugim la o cabană mititică, cu 6 camere, foarte cochetă, mai e și nouă (din toamna lui 2020 – Cabana Izvorul Rece din Polovragi, detalii aici). Drumul mi-a adus aminte de aventura vaccinării, când am fost la Corod, în județul Galați, doar că de data aceasta nu mă mai înțepa nimeni, nu mai purtam mască, ba chiar puteam să și beau alcool (responsabil, desigur). Am cam uitat cum e să mergi cu mașina mai mult de juma de oră, prin oraș.

Câțiva prieteni, caternică, un grătar, un pahar, o muzică, iarbă verde, căprioare văzute în spatele cabanei, vreme frumoasă, alea-alea. Toate bune, până când am intrat în cabina de duș, muzica s-a mutat în gândul și interpretarea mea excepțională, dar mai puțin vocală… și deodată, creierul s-a gândit să facă puțin mișto de mine, astfel că în momentul în care m-am aplecat să mă spăl pe picioare, vocea interioară a țipat “apasă mai tare, să dai jos tot nisipul de la plajă!”. A durat o secundă până să-mi dau reset, de zici că eram în Black Mirror sau Matrix, și jur că senzație mai dubioasă ca asta n-am trăit de când cu pandemia… și nici beat nu eram!

Așa că da… e clar că am nevoie urgent de o vacanță din aia adevărată, la soare, la plajă, cu pahare pline  și griji uitate acasă. Poate o Grecia, că tot n-am mai fost decât o dată, acum 10 ani.

Acest articol are 2 comentarii

Faci un comentariu sau dai un răspuns?