Online-ul ăsta e frumos. Tare. Uneori e și delicios, mai ales când ajung să mănânc ceva pentru prima oară. Acum ceva zile bune, Doru a venit cu propunerea, deci ne-am strâns ceva oameni în incinta La Mama Lipscani pentru a ne întreba “What’s up, doc?”. Eu am ajuns cu ceva întârziere și mă gândeam că voi ciocni o bere cu lumea și plec apoi cu ultimul metrou. Nici eu nu mă mai cred când îmi spun “plec acasă cu ultimul metrou”… Iar berea, pe care voiam să o ciocnesc cu oamenii dragi, a rămas pe jumatate neatinsă pe masă pentru că au venit doi iepurași calzi și fragezi. Nu, din păcate nu iepurași Playboy, dar nici asta n-ar fi o idee rea. Băi cum a fost, cuuum a fost, iar vinul roșu la carafă era nectar după ce am golit tava unde fusese urechiatul înconjurat de niște cartofi tare buni. Merită și recomand din suflet, prețul unui iepure e de 75 de lei [cartofii incluși + vin] și trebuie comandat cu o zi înainte. Am mâncat 3-4 persoane dintr-o tavă și a fost ok, deci nu e scump. Eu m-am bucurat atât de prima oară când gustam așa ceva, cât și de faptul că am cunoscut câțiva oameni noi, oameni faini + că m-am revăzut cu Bundaru, pe care mereu o cer de nevastă. Ai citit până aici? Salivezi, nu? Și eu.
Bun[escu] pe net